Google+
Acasa PAGINA MOASEI Aminitiri despre Moase
Aminitiri despre Moase

Sunt o sustinatoare a organizatiei 'Mame pentru Mame' si am hotarat sa va impărtăsesc o scurta istorisire care apartine familiei mele.
Mama mea s-a nascut in iarna anului 1954. Aceasta a fost considerata una dintre cele mai teribile ierni, la care se vorbeste si in prezent.
Nasterea mamei mele a fost asistata de o moasa. Bunica mea, Teodorina (mama mamei mele), neavand cum sa ajunga la vreun spital, deoarece era imposibil de circulat din cauza cantitatii uriase de zapada cazute, a apelat la o moașă (singura din comuna). Imi si imaginez dificultatea traseului parcurs de moasa pana la casa familiei mai ales ca  nasterea se intampla undeva pe la miezul noptii.  Si cu toate astea, moasa a venit.
Sunt mandra de faptul ca stra-stra-bunica mea (stra-bunica mamei mele), Natalia Popovici,  a fost  moasa calificata. Natalia a profesat la inceputul meseriei in Iasi, in perioada primului Razboi Mondial. De asemenea,  a activat ca sora de caritate. Dupa un timp, Natalia impreuna cu familia ei, s-a mutat in Ramnnicul Sarat unde a devenit moasa primara. Era o femeie foarte respectata si  extrem pretuita pentru prestatia profesionala.
In acele vremuri (1938-1940) femeile erau asistate la nastere de moase dupa cum isi aminteste matusa mamei mele.
Tot de la dansa am mai aflat ca in comuna Focsani, in acea perioada toate nasterile din neamul nostru au fost asistate de o moasa pe care o aprecia toata familia. Astfel, s-a creat o legatura foarte puternica intre familie si aceasta moasa. A fost o adevarata prietenie si poate mai mult de atat, intrucat membrii familiei o considerau parte a familiei. Matusa mamei mi-a mai spus ca aceasta moasa era o femeie extraordinara, cu un suflet mare si foarte desteapta. Pentru familie moasa reprezenta un om de mare incredere. Acestea sunt exact vorbele matusii, ”Desteapta foc si cu un suflet mare!!”

Imi pare rau ca bunica mea nu isi mai aminteste detalii despre moasa care a asistat la nasterea mamei mele, insa ii sunt recunoscatoare pentru toate informatiile oferite, desigur apreciez si ajutorul matusii mamei mele. Se stie ca in acea perioada, inceput de secol 20, statutul femeii era intr-o stare extrem de dificila. Intrucat femeia nu era libera sa faca ce vrea, iar destinul ii era croit de la nastere in functie de „programa sociala„ specifica acelor vremuri, probabil ca si din acest motiv aprecierea fata de femeile care practicau aceasta meserie era atat de mare.

Din punctul meu de vedere, consider ca rolul unei moase era/este esential pentru femeia care trebuia sa nasca. Astfel, cred ca se crea o anumita armonie, conexiune poate chiar de suflet, intre oameni si, desigur, intre acele femei unite intr-un moment extraordinar. Prin urmare, moasa trebuie sa fi fost si este acel om care avand un suflet nobil isi ia un angajament enorm, participand la o traire atat de complexa: atat supravegherea femeii care urmeaza sa aduca in aceasta lume o noua viata, cat si a celui nou-nascut.

Pentru cei care vor sa afle mai multe ”Despre femei si istoria lor in Romania”, Alina Ciupala; „Includerea/excluderea socială a femeilor în România modernă (1878-1914)” - Silvana Rachieru, urmati linkul.
Relevant este mic extras de pe site care trateaza selectia si educatia moaselor:
” mă voi referi în cele ce urmează la două regulamente interesante privind funcţionarea a două şcoli de moaşe, una din Bucureşti şi una dintr-un oraş de provincie, Craiova.[9] Admiterea la aceste şcoli este un exemplu de excludere al unor femei din societate şi implicit din viaţa socială. Diferenţa majoră dintre cele două din Craiova se poate observa un alt tip de discriminare şi în consecinţă excluderea unui anumit segment din societatea feminină: candidatele care vroiau să devină moaşe trebuiau să corespundă şcoli este că cea din Bucureşti pregătea moaşe pentru mediul urban, în timp ce cea din Craiova în mod exclusiv pentru mediul rural. Pentru şcoala din Bucureşti, candidatele trebuiau să fie între 20 şi 35 de ani iar pentru cea din Craiova între 18 şi 40. În regulamentul şcolii din Bucureşti se menţionează că aspirantele pot fi măritate, celibatare sau văduve iar etnia şi religia nu sunt importante, în timp ce în cazul şcolii următoarei descrieri: “Sunt primite în această şcoală, ca eleve, numai românce, şi în special se preferă româncele crescute în comunele rurale.” De asemenea, în Bucureşti era necesar un “certificat constatând buna conduită” semnat de către trei persoane diferite din suburbia în care locuia candidata şi legalizat de autoritatea locală, în timp ce la Craiova trebuia emis de către primar fără a cuprinde şi alte semnături. Tot în cazul Bucureştilor, înscrierea la şcoala de moaşe depindea de acordul unui bărbat.”

Este important de subliniat faptul ca in acele vremuri demult apuse, dar care stralucesc prim amintiri, exista mentalitatea acceptarii moaselor ca pe niste persoane calificate, responsabile si de incredere, fapt care acum lipseste. Timpul a trecut, vremurile s-au schimbat, asa si mentalitatile, iar increderea in conceptul de mosit aproape ca nu mai exista. Nasterea este perceputa la un alt nivel, o etapa dezvoltata indealungul a multor decenii si anume, prin conditionari sociale, increderea femeii gravide este directionata strict catre sectorul medical, in care moasele au un rol minor. Femeile sunt indoctrinate cu ideea ca nasterea trebuie sa aiba loc numai intr-un cadru institutional si conform unui protocal medical fix. Imediat dupa nastere, copilul este luat de langa mama si dus in salonul de nou-nascuti sub ingrijirea personalului medical. Mama mi-a povestit, ca dupa ce m-a nascut nu i s-a permis sa ma mangaie, sa ma stranga la piept sau sa se familierizeze cu fizionomia mea, fiindca se considera ca asa ceva nu ar fi sigur pentru copil. Imediat dupa nastere i-am fost aratata pret de cateva momente si inca alte momente dupa ce am fost pregatita sa fiu dusa de catre o asistenta in salonul de nou-nascuti. Nascuta fiind in luna Noiembrie cand soarele apune mai repede, intr-o dupa-amiaza, mama nu a avut voie sa ma vada decat a doua zi dimineata. Asa ca am petrecut primele ore in aceasta lume intr-un mediu strain, fara a simti ceea ce orice copil are nevoie inca din primele nanosecunde ale vietii: energia mamei, caldura pieptului ei, glasul si atingerile ei.

Consider ca este momentul ca viitoarele mame si moasele din Romania sa isi uneasca eforturile pentru a reabilita profesia de moasa atat de adanc inradacinata in traditia si familia romaneasca. Este bine ca medicina a progresat si putem beneficia de tehnica medicala moderna si de abilitatile sporite ale medicilor insa acest fapt nu este deloc un motiv pentru a ‘uita’ beneficiile specifice ingrijirilor oferite de moasa.

 

 

MASS-MEDIA

Banner

IMPLICA-TE ACUM!

Banner
Banner
Banner

STRATEGIE

Banner

REPREZENTANT OFICIAL

 

 

Mame pentru Mame Template by Ahadesign Motorizat de Joomla!