Crestere exploziva a ratei de nasteri la domiciliu in SUA

Gina Crosely-Corcoran, autoarea unuoi blog de activism pentru drepturile femeilor la nastere, alaturi de fiica sa de doua luni, Jolene si fiul sau de 3 ani, Jonas si Jules de 4 ani. Gina este studenta la drept si a descris detaliat presiunile la care a fost supusa de catre personalul medical si medici ca sa renunte la ideea unei nasteri vaginale dupa cezariana. Al treilea copil l-a nascut acasa in luna Aprilie anul acesta.
O mama a ales nasterea la domiciliu deoarece era mai ieftin decat sa nasca in spital. O alta a ales sa nasca la domiciliu deoarece suferea de scleroza multipla si se temea de interventii medicale inutile. Iar alte mame au ales nasterea la domicilu pentru ca isi doreau sa nasca natural dupa cezariana.
Oricare ar fi motivatia lor, ele se inscriu intr-o tendinta surprinzatoare : rata de nasteri la domiciliu a crescut cu 20% intre anii 2004-2008, adica 28.357 din 4.200.000 de nasteri in SUA s-au petrecut la domiciliu asa cum rezulta din studiul facut de Centerele de Control si Preventie a Bolii, publicat in luna Mai.
Femeile caucaziene cu precadere au ales nasterea la domiciliu, una din 98 nascand acasa in 2008, comparativ cu una din 357 de femei de culoare si una din 500 de femei hispanice.
Sherry Hopkins, o moasa din Las Vegas, a declarat ca nasterile la domiciliu pe care le-a asistat s-au petrecut in prezenta unei echipe medicale formate din pediatru, un medic de urgenta si asistente medicale. « Este evident ca vedem din ce in ce mai multe persoane educate si bine-informate care vor sa nasca acasa. »
Robbie Davis-Floyd, un medic-antropolog din Universitatea Texas din Austin, care a studiat tendintele in ceea ce priveste nasterea, obstetrica si practica mositului, a declarat ca « la inceput, in anii 1970, era un fenomen preponderent hippie, impotriva sistemului ca sa nasti la domiciliu. Intre timp, moasele traditionale s-au emancipat, devenind adevarati profesionisti si acelasi lucru s-a petrecut cu clientela lor ».
Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie care da drept de practica medicilor obstertricieni si ginecologi, avertizeaza ca nasterea la domiciliu poate prezenta riscuri daca mama are o sarcina cu risc, daca persoana care asista nasterea nu este pregatita corespunzator si daca nu exista nici un spital in apropiere pentru a prelua o eventuala urgenta. Unii medici au lansat ipoteza chiar ca motivatia pentru a naste la domiciliu nu are de-a face cu un ‘machism feminist’.
Insa femeile care aleg nasterea la domiciliu declara ca doresc sa evite medicatia, monitoarele fetale, perfuziile intravenoase si presiunile de a naste rapid, in ritmul convenabil pentru medici si spitale. Ele prefera sa petreaca travaliul in cada plina cu apa sau in pozitii gravitationale, sa se miste liber prin sufrageriile personale si sa se odihneasca in propriile paturi, inconjurate de cei dragi in timp ce asculta muzica sau fac exercitii de autohipnoza, fiind asistate de moase si doule. Unele femei intradevar aleg sa nasca fara ajutorul unei moase si se bazeaza exclusiv pe suportul sotilor sau al altor apropiati fara pregatire medicala.
Julie Jacobs, de 38 de ani, din Baltimore, care sufera de scleroza multipla, declara ca a ales « moasele si hipnoza deoarece doream sa ma inconjur de oameni care sa ma sprijine pe mine, femeia in travaliu, si nu ca pe o bolnava de scleroza multipla, caz dificil care necesita interventii la fiecare pas. »
Primii sai doi copii au fost nascuti intr-un Centru de Nasteri independent coordonat de moase. Dupa inchiderea centrului, ea a nascut al treilea copil la domiciliu in 2007. « Daca nasteam in spital as fi fost cel mai probabil supusa le cezariana pentru toti cei trei copii. » a declarat ea. « La primul copil mi-ar fi fost foarte teama sa incerc o nastere la domiciliu. Dupa a doua nastere am realizat ca desi sufar de aceasta afectiune pot totusi sa nasc acasa. »
Unele dintre femeile care aleg nasterea la domiciliu isi motiveaza alegerea de teama operatiilor cezariene. Rata de nasteri prin operatie cezariana din SUA este in jur de 32%, ridicand-se chiar si la 60% in unele zone. In unele cazuri, exista un fenomen cauzat de mentalitatea de genul « prea cucoana ca sa impingi » care duce la planificarea nasterii prin operatie cezariana la cerere (Victoria Beckham a nascut de trei ori prin cezariana).
Gina Crosely-Corcoran, autoarea unuoi blog de activism pentru drepturile femeilor la nastere, alaturi de fiica sa de doua luni, Jolene si fiul sau de 3 ani, Jonas si Jules de 4 ani. Gina este studenta la drept si a descris detaliat presiunile la care a fost supusa de catre personalul medical si medici ca sa renunte la ideea unei nasteri vaginale dupa cezariana. Al treilea copil l-a nascut acasa in luna Aprilie anul acesta. « Cred cu tarie ca practica nasterii la domiciliu este o reactie la ceea ce se intampla in spitale. » a declarat ea. « Pur si simplu, femeile descopera ca experienta nasterii in spital nu e una buna. »
In Portland, Becca Seitz, de profesie terapeut in accupunctura a nascut ambele fiice acasa, prima oara in 2007 deoarece ea si sotul sau nu erau asigurati.
« Nu ma gandisem niciodata la nasterea la domiciliu pana nu am realizat ca nu permitem altceva. » a declarat ea. « Sunt o adepta a stilului de viata natural dar nici chiar atat de natural. Insa nasterea la domiciliu ne-a costat numai 3.300$ in comparatie cu cei 10.000$ cat ne-ar fi costat la spital. » (n.t. – in SUA daca nu esti asigurat pentru servicii medicale atunci esti obligat sa platesti orice interventie medicala)
Moasa Beccai avea echipamentul necesar, de la injectii cu Pitocin la oxigen.
« Am nascut ambele fete deasupra toaletei. A fost o pozitie comoda pentru ca asa suntem obisnuiti sa ne scremem.» a declarat Becca.
Dr. Joel Evas, unul dintre putinii medici obstetricieni care sprijina nasterea la domiciliu declara ca sistemul medical a devenit « refractar la schimbare, refractar la dialog, refractar la ideea de flexibilitate.»
« In prezent, femeile cauta alternative in care sa fie tratate ca persoane cu nevoi individuale, fara sa fie fortate sa se supuna protocoalelor care, indiferent cat de bine-intentionate sunt, afecteaza nasterea atat prin mediaclizare cat si prin inducerea stresului si anxietatii privind nasterea.» a mai declarat Evans, fondator si director al Centrului pentru Sanatatea Femeilor in Stamford, Conneticut si profesor la Colegiul de Medicina Albert Einstein din New York.
Dupa unele studii, in anii 1900, 95% din nasteri se petreceau acasa. Rata aceasta a scazut la jumatate pana in 1938 iar in 1955 mai putin de 1% din nasteri se mai petreceau la domiciliu.
Azi, majoritatea nasterilor asistate de moase se petrec in spitale iar majoritatea moaselor sunt personal medical autorizat. Dar exista si aproape 1.700 de moase care practica infara spitalelor, dupa cum spune medicul antropolog Robbie Davis-Floyd. In 27 de state ale SUA, asa numitele ‘moase traditionale’ care nu au pregatire medicala formala dar care sunt autorizate ca moase profesioniste pot asista nasteri in mod legal.
Unele femei au ales nasterea la domiciliu dupa ce au aflat despre acesta optiune din seriale si documentare TV. Serialul-documentar « House of Babies » de pe canalul Discoveru Health Channel transmis din 2005 pana in 2009 a fost filamt la un Centru de Nasteri condus de moasa din Miami. Deasmenea, dupa nasterea celui de-al doilea copil, actrita Ricki Lake a contribuit la popularizarea optiunii nasterii acasa prin filmul sau « The Business of Being Born », care a rulat la nivel national. Filmul arata si nasterea co-producatoarei, Abby Epstein, care a fost nevoita sa abandoneze nasterea la domiciliu si se transfere de urgenta la spital, luand un taxi catre un spital din New York, deoarece copilul sau era in pozitie pelviana si avea circulara de cordon.
Michaela Robertson, un tanara de 27 de ani care locuieste in statul Washington, nu stia nimic despre nasterea la domiciliu pana nu a urmarit serialul cu acest subiect de pe postul TLC.
« Serialul m-a facut sa ma decid pentru o nastere in apa deoarece parea foarte calma si relaxanta. » a declarat ea.
A nascut doi copii la domiciliu insa la al treila a fost nevoita sa nasca la spital din cauza unor complicatii. « Daca nu cunosti ce optiuni ai, habar nu ai cum sa alegi ce e mai bine pentru tine. Nu cred ca vreun medic obstetrician o sa iti spuna vreodata: Hei, stiai ca exista si optiunea nasterii la domiciliu ? » a declarat ea.
Cercetatorii Kenneth C. Johnson si Betty-Anne Daviss considera ca majoritatea studiilor despre nasterea la domiciliu au fost criticate ca fiind de prea mica anvergura pentru a evalua cu precizie gradul de siguranta sau pentru a distinge intre nasterile la domiciliu planificate si neplanificate.
In 2005, ei au publicat un studiu in revista British Medical Journal, studiu bazat pe 5.500 de nasteri la domiciliu asistate de moase profesioniste autorizate din SUA si Canada. Studiul, unul dintre cele mai mari in domeniu, arata ca 88% din nasteri s-au petrecut fara probleme, 12% au necesitat transfer la spital dintre care 9% in scop preventiv si numai 3% in cazuri de urgenta.
Robbie Davis-Floyd subliniaza ca studiul arata deasmenea ca nasterile la domiciliu prezinta o rata a mortalitatii neo-natale de 2 la 1000, adica aproximativ aceeasi rata ca la nasterile petrecute in spital.
Ea a mai declarat ca « Femeile cu adevarat informate despre optiunile pe care le au la nastere si care inteleg argumentele statistice din spatele fiecarei optiuni, inteleg deasmenea ca nasterea la domiciliu este o optiune sigura si cu multiple avantaje. »
Pentru a citi articolul in orginal da click AICI