‘Pe mine m-a nascut mama acasa, voluntar, cu moasa de la tara asa cum au fost nascute ea, bunica, strabunica, tata, bunicul, strabunicul… Primul copil nascut la maternitatea din intreaga mea familie a fost fiul meu. Nu am auzit nici o poveste dramatica sau tragica in propria mea familie despre nasterea acasa”

Mihaela Miroiu este prof. univ. dr. la Facultatea de Stiinte Politice SNSPA, Bucuresti. Coordoneazã colectia .Studii de gen.a Editurii Polirom. A publicat : Gândul umbrei. Abordãri feministe în filosofia contemporanã (1995), Jumãtatea anonimã. Antologie de filosofie feministã (1995), România. Starea de fapt (în colaborare, 1997), Societatea retro (1999), Etica profesionalã (coautoare, 2000), Politici ale echitãtii de gen (2003).

La Editura Polirom, a editat Lexicon feminist (în colaborare cu Otilia Dragomir, 2002), Patriarhat si emancipare în istoria gândirii politice românesti (în colaborare cu Maria Bucur, 2002) si a publicat Învãtãmântul românesc azi (în colaborare, 1998), Convenio. Despre naturã, femei si moralã (2002), Drumul cãtre autonomie. Teorii politice feministe (2004), R.Estul si Vestul (în colaborare cu Mircea Miclea, 2005), Nepretuitele femei. Publicisticã feministã (2006) si Dincolo de îngeri si draci. Etica în politica româneascã (2007). Publicã sistematic în revistele 22 si aLtitudini, precum si în cotidianul România liberã.

Mihaela Miroiu, varful feminismului romanesc, a editat impreuna cu Otilia Dragomir, a doua reprezentanta de frunte a feminismului in mediul academic si nu numai, volumul-marturie ‘Nasterea Istorii traite” in care douazeci de femei de virste si profesii diferite au curajul sa ne ofere marturia celor mai zguduitoare si mai intime momente din viata in care si-au adus pe lume copiii. Povestirile lor incep din clipa in care au aflat ca vor fi mame sau chiar din cea in care si-au propus sa fie mame si se incheie cu sfirsitul lauziei sau cu intarcarea pruncului. Momentele de fericire paradiziaca alterneaza de exemplu cu oroarea maternitatilor romanesti (pentru contrast exista si citeva povesti din maternitatile de dincolo) uneori chiar mai greu de suportat decit durerile travaliului. Punctul culminant in toate aceste istorii de agonie si extaz: prima intilnire afara cu cea sau cel care noua luni a fost carne din carnea lor. Nasterea. Istorii traite este o carte unica si necesara despre un subiect ramas pina nu demult tabu.

Mihaela Miroiu sprijina demersurile noastre de a ‘vindeca’ societatea romaneasca de boala patologizarii nasterii, boala ce isi are cauzele in misoginismul sistemic care a dus la medicalizarea excesiva a unui act firesc si care tine de esenta femeiasca.

Discursul Mihaelei Miroiu despre aprecierea insufiecienta a miracolului numit maternitate ne-a emotionat pe toti si poate nu ar fi o initiativa nerealista sa cerem Academiei Romane sa schimbe reflexivul atat de ingrat si neadevarat ‘M-am nascut” cu tranzitivul, conform cu realitatea „Am fost nascut” pentru ca, asa cum a subliniat Dna. Miroiu, toti existam numai si numai pentru motivul ca o odata, o femeie a decis sa ne nasca.

Cu toate acestea, am convenit ca pana si extazul simtit de o mama atunci cand isi priveste prima oara copilul nu este cateodata suficient pentru a vindeca ranile psiho-emotionale suferite la o nastere traumatica si traumatizanta. Drept urmare, trebuie sa facem tot ceea ce este necesar pentru ca lunga traditie romaneasca a nasterii-trauma sa ia sfarsit. Acesta fiind principalul obiectiv al organizatiei ‘Mame pentru Mame’ suntem onorate de dorinta Dnei. Mihaela Miroiu de a se alatura eforturilor noastre in calitate de Membru Onorific.

Partajati articolul

Tweet