Copiii care fac copii: rana deschisa pe care Romania intarzie nepermis de mult sa o vindece

In 22 februarie 2024, Institutul National de Statistica a publicat cele mai recente cifre privind fenomenul mamelor adolsecente (2021). Fruntasa de multe decenii in cadrul European in acest clasament trist, Romania stie de multi ani solutiile care dau rezultate pentru a rezolva aceasta problema dar politicienii refuza sau nu au curajul sa aplice aceste solutii testate si garantate de alte state care s-au confruntat cu probleme similare.

Ana Maita, presedintele Asociatiei Mame pentru Mame, raspunde intrebarilor Lorenei Mihaila, jurnalist si masterand care cerceteaza fenomenul mamelor adolescente si modul cum sunt integrate ele in invatamant.

1. Exista la nivel național o statistică a mamelor minore? Daca nu, cum aflăm câte fete se afla in această situație?

Exista la INSSE o statistica in acest sens.

INSSE – Baze de date statistice – TEMPO-Online serii de timp

Pe baza acestor date exista si posibilitatea de a face comparatii la nivel European.

https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/DEMO_R_FAGEC3/default/table?lang=en

Asupra fenomenului UNICEF Romania s-a aplecat cu mare atentie si a intocmit un raport:

https://www.unicef.org/romania/topics/teenage-pregnancy

2. Din experiența ta cu fetele, acestea renunță la școală înainte sau după ce rămân însărcinate?

Abandonul școlar este adesea asociat cu sarcina la adolescență, dar o legătură directă cu sarcina nu poate fi documentat ca motiv al abandonului școlar sau, dimpotrivă, al abandonului școlar survenit înainte de sarcină. În școli nu există încă un sistem de identificare a factorilor de risc pentru părăsirea timpurie a școlii, dintre care majoritatea se suprapun cu cele cu risc de sarcină. Se lucreaza in present la crearea unui asemenea sistem.

Masura cea mai la indemna de luat este insa in mod clar preventia abandonului scolar DUPA sarcina/nasterea unui copil inainte de implinirea varstei de 18 ani. Prin sprijinirea mamei adolescente si a familiei acesteia cu lucruri concrete se poate asigura un context prietenos pentru mama adolescenta asfel incat ea sa revina la scoala cat mai repede dupa nastere si sa nu abandoneze educatia.

3. Care sunt principalele obstacole cu care se confruntă mamele minore în accesul la educație și cum pot fi acestea depășite?

Aceste obstacole pot fi aflate daca autoritatile sunt dispuse sa isi puna niste intrebari simple si clare:

• cu cine sta bebelusul daca bunicii lucreaza?
• are mama adolescenta/familia destule resurse materiale sa ingrijeasca acest bebelus?
• cum se descurca cu temele si cu examenele, oare are nevoie de ajutor suplimentar?
• este discutia centrata exclusive pe mama minora sau este abordata si responsabilitatea tatalui?
• este necesara sustinerea unor ore in plus de educatie pentru sanatate pentru toata scoala?
• cum este primita la ore cu un bebelus alaptat la cerere de catre profesori si colegi?
• exista protectie anti-bullying?

Daca mama adolescenta va primi ajutor in aceste directii riscul ca ea sa abandoneze scoala este foarte scazut. Fiecare sarcina la varsta adolescenta este un esec al intregii comunitati asa ca e firesc ca fiecare repunere pe traiectoria fireasca a destinului celei care da nastere la varsta minora sa fie responsabilitatea intregii comunitati.

4. Ce inițiative sau schimbări legislative consideri că ar fi necesare pentru a asigura integrarea adecvată a mamelor minore în sistemul de învățământ?

Sunt necesare atat recompense pentru unitatile de invatamant preuniversitar care reusesc sa reintegreze eleve care au nascut si sanctiuni pentru cele care permit abandonul scolar. Nu poti insa impune astfel de sistem daca nu pui la dispozitia scolilor si liceelor resurse umane si instrumente cu care sa se lupte cu problema. Ori stim deja cat de putini sunt consilierii si psihologii scolari sau medicii de medicina scolara in raport cu numarul de scoli si licee din Romania. Trebuie investit aici masiv ca sa transformi scoala in sursa de ajutor si de echilibru din viata fiecarui copil, indiferent de cat de izolat sau de sarac este satul unde traieste el.

5. Cum ar trebui să fie susținute social și emotional mamele minore în cadrul mediului școlar pentru a le facilita participarea la educație?

Institutia de invatamant trebuie in primul rand sa combata stigma sociala asociata cu nasterea unui copil la varsta minora. Rusinea este de multe ori motivul principal pentru care fetele aflate in aceasta situatie nu se mai reintorc la scoala. Pentru a combate stigma este nevoie ca scoala sa nu paraseasca practice niciodata universul fetei – sa o ajute sa vina la scoala pana la momentul nasterii si sa o ajute sa revina la scoala, chiar si alaturi de nou-nascutul hranit la san, cat mai rapid dupa nastere. Practic, in conditii ideale nici nu ar fi nevoie de o absenta mai lunga de 42 zile (cat este concediul legal de lauzie). Scoala trebuie in acest rastimp sa tina legatura cu prea-tanara mama si sa planifice impreuna intoarcerea ei la ore.

Efortul trebuie insa sa fie unul de echipa: asistentul social, consilierul scolar sau psihologul scolar, medicul de familie, asistentul medical de comunitate si familia extinsa au rolul lor in acest

6. Cunoști exemple de bune practici din alte țări sau regiuni în ceea ce privește integrarea eficientă a mamelor minore în sistemul de învățământ? Daca da, ai putea sa îmi detaliezi puțin?

Marea Britanie a reusit, asumandu-si o strategie pe termen lung sa reduca semnificativ si constant fenomenul sarcinii in adolescenta. Strategia a implicat un program cuprinzător de acțiune pe patru teme: acțiune comună la nivel național și local; o prevenire mai bună prin educație sexuală și relațională îmbunătățită și acces la contracepție eficientă; o campanie de comunicare pentru a ajunge la tineri și părinți; și sprijin coordonat pentru tinerii părinți (Programul de sprijin pentru tinerii părinți a reprezentat o contribuție importantă la strategie. Pe termen scurt, ajutând tinerii părinți să prevină sarcini ulterioare neplanificate și, pe termen lung, prin întreruperea ciclurilor intergeneraționale de dezavantaj și reducerea riscului a sarcinii la adolescenta.). A fost implementat prin structuri naționale, regionale și locale cu finanțare dedicată pe o durată de 10 ani. Rata de sarcini sub 18 ani s-a redus constant pe durata de viață a strategiei. Rata de concepție sub 18 ani în 2014 a fost cu 51% mai mică decât valoarea de referință din 1998 și s-au înregistrat scaderi importante în zonele cu nivel de saracie ridicat.

https://webarchive.nationalarchives.gov.uk/ukgwa/20130403144650/https://www.education.gov.uk/publications/standard/publicationdetail/page1/DCSF-00224-2010

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5120422/

7. Cum vezi tu legea educației învățământului preuniversitar. Ce hibe are aceasta în ceea ce privește integrarea mamelor minore (daca nu mă înșel, articolul 74 face referire la integrarea părinților minori)?

In primul rand trebuie sa ne decidem noi ca societate ca dorim sa prevenim cu adevarat fenomenul mamelor adolescente. Si nu exista decat o solutie dovedita eficienta pentru asta: educatie sexuala comprehensiva in scoala inainte de 15 ani si acces la contraceptive. Orele de educație pentru sănătate reproductivă, sexualitate și relații sănătoase sunt critice mai degrabă la vârste sub 15 ani decât la peste 15 ani când, forțate de împrejurări, adolescentele si-au inceput, in totala necunostiinta de cauza, viata sexuala si unele deja și-au asumat cu destulă responsabilitate rolul de mame, afland, fortate de imprejurari, cunoștințele despre cum apar copiii pe lume.

8. Cum consideri că ar trebui să fie adaptat sistemul de învățământ pentru a sprijini integrarea mamelor minore?

Drepturile copilului nu sunt corelate în România, sub aspectul politicilor publice, cu realitățile biologice firești ale perioadei adolescenței. Intervalul de vârstă 16-18 ani ar trebui tratat diferențiat deoarece are particularități biologice certe. Conceptul emancipării la 16 ani trebuie analizat cu responsabilitate pentru a fi tradus în legislație în mod înțelept.

Societatea românească se axează în prezent pe stigmatizarea sexualității adolescentelor ignorând faptul că bebelușul mamei adolescente suferă de foame pentru că legea nu prevede mecanisme pentru ca mama adolescentă să acceseze puținele ajutoare instituționale care există, pe motiv ca este minora.

Sistemul actual din pacate duce de multe ori la insularizarea mamei adolescente și a familiei acesteia prin stigmatizarea ei în calitatea ei de copil, prin lipsa de servicii publice specifice și prin lipsa de respect social pentru ea în calitatea ei de mama. Ca sa ajutam cu adevarat adolescentele care au devenit mame trebuie pe de-o parte sa le protejam drepturile lor de copil si pe de alta parte, sa le respectam drepturile lor de mama. Astazi, sistemul esueaza in ambele directii iar adolescentele care devin mame devin sau raman extrem de vulnerabile in fata saraciei si abuzului.

9. Crezi că există o stigma la adresa acestor fete? Daca da, cum poate fi schimbată aceasta?

Stima exista si nu e perpetuata atat de colegii acestor mame prea tinere cat mai ales de catre adultii din jurul lor, cei care ar trebui sa le protejeze si sa le indrume. Primul pas in combaterea acestei stigma este destigmatizarea adolescenților și tinerilor care au relații sexuale consensuale. Abia atunci societatea românească se va angaja, cu adevărat, în misiunea reducerii sarcinilor înainte de majorat. Această stigmatizare este sursa percepției greșite și dăunătoare că acel copil născut de o adolescență este o pedeapsă pentru faptul că ea a făcut sex. În fapt, copilul născut de o adolescentă este consecință a inadecvarii unei întregi societăți care nu s-a achitat de rolul și responsabiliatatea pe care o are față de copiii, adolescenții și tinerii săi de a-i informa corect, complet și corespunzător cu nivelul de înțelegere al vârstei lor precum și în concordanță cu drepturile lor fundamentale în legătură cu propriul corp. sănătate și siguranță fizică, psihologică și sexuală, și de a-i capacita  în acest sens prin acces liber la consiliere si metode contraceptive.

10. Cum poate fi redus fenomenul mamelor minore la nivel național?

Reducerea acestui fenomen se poate face numai daca vom avea curajul si dragul real de copii sa luam masuri necesare dificile si dintre care unele poate nu par usor de acceptat pentru o parte a populatiei:

1. transformarea educatiei pentru sanatate in materie obligatorie pentru toate ciclurile de invatamant si care sa cuprinda si segmental de sanatate a reproducerii, cu informatii corecte, complete si relevante pentru fiecare etapa de varsta, comunicate in mod accesibil si prietenos pentru elevi, in concordanta cu nivelul de intelegere si de preocupari firesti.
2. Accesul la servicii de consiliere si metode contraceptive gratuite deoarece educatia fara acces la contraceptie nu functioneaza si nici accesul la contraceptive fara educatie.
3. Destigmatizarea adolescenților și tinerilor care au relații sexuale consensuale
4. Cresterea accesului la servicii medicale gratuite pentru intrerupere de sarcina in sistemul public de sanatate (momentan este foarte greu si pentru femei adulte sa gaseasca un spital public unde sa poata accesa acest serviciu medical gratuit).
5. Accesul la avort medicamentos gratuit:

https://centrulfilia.ro/new/wp-content/uploads/2022/11/Scrisoare-deschisa-privind-accesul-gratuit-la-intreruperi-de-sarcina-in-Romania.pdf

6. Armonizarea legislatiei in ceea ce privese emanciparea legala la 16 ani astfel incat mama adolescenta sa poata beneficia de drepturile aferente maternitatii
7. Alinierea si angajarea autoritatilor din sistemul de asistenta sociala, sistemul medical si cu sistemul de invatamant, printr-o procedura clara si rapida, pentru a crea automat plasa de siguranta care trebuie sa se asigure ca nasterea unui copil la varsta minora, cu toate ca este un eveniment nedorit de cele mai multe ori, nu deraiaza in mod iremediabil destinul copilului care da nastere.